Precum mulți poeți mari, Auroth își dorește doar să aibă timp să scrie, dar viața lui Winter Wyvern e plină de întreruperi. Epopeile Eldwurms au o istorie lungă și colorată, dar unii se tem că înțelepții dragoni rămași nu mai sunt pe atât de prolifici ca pe vremuri, cu doar câteva rânduri adăugate Epopeei Eldwurm de la ultima epocă a măreției. Auroth se plânge: ”Uităm că viața înseamnă mai mult decât trimful și dominarea inamicului. Trebuie să ne trăim viața în căutarea expresiei creative.” Ea se îmbarcă în expediții de cercetare, colecționând cărți pentru inspirație. Dar toată această cercetare poate distrage atenția, iar ea petrece mai puțin timp scriind decât ar trebui. Deși știe că ar trebui să stea în bârlogul său, adăugând rânduri Epopeilor, ea se regăsește prinsă în lupte epice împotriva inamicilor puternici. Ea pradă castele, năvălește în biblioteci antice ... și dacă din întâmplare se acopere și de glorie între timp, își spune că este doar un efect secundar al cercetărilor sale. De fapt, pe când iscusința și puterea sa pe câmpul de luptă sunt legendare, munca sa de cărturar de până acum nu e tocmai demnă de laude literare. Dar ea nu e mulțumită să fie doar protagonistă în folclorul eroic. Ea vrea să îl și creeze.